I. AŞEZARE GEOGRAFICĂ Comuna Balaceana
Cum urci de la gara Soloneţ ( denumită cândva şi Miron Costin ) şi dealul Brădăţelului şi treci puţin mai la vale de Ciungi , ţi se va deschide în faţă satul Bălăceana , aşezat pe Valea Bahrinei
Satul privit de pe înălţimile Ciungilor, ca într-o prăpastie îşi deschide un gol imens în toată firea, casele albe pitite după verdeaţa bogată a pomilor, te momesc pe drumul cel mare ce duce spre Cetatea de Scaun a gloriosului Voievod al Moldovei – Ştefan cel Mare.
Satul Bălăceana este comună nou înfiinţată în anul 2004 prin reorganizare în baza Legii 84/2004 – privind înfiinţarea unor comune, fără alte localităţi aparţinătoare.
În perioada mai 1968- aprilie 2004, comuna Bălăceana a fost localitate aparţinătoare fostei comune Ciprian Porumbescu care era formată şi din satele Ilişeşti, Braşca şi Stupca.
Satul Bălăceana este un sat foarte vechi, înfiinţat în secolul al IV lea. S- a chemat mai întâi Bălăceani , apoi Bălăceni , iar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (1750-1807) a început să i se zică Bălăceana , după numele pârâului care curgea prin sat.
Comuna Bălăceana este situată la o distanţă de 5 km de comuna Ilişeşti , la jumătatea distanţei dintre oraşul Gura – Humorului şi Municipiul Suceava - DE 576 (respectiv 26 km de Municipiul Suceava şi 24 km de oraşul Gura – Humorului), făcând parte din bazinul hidrografic al râului Siret şi a subbazinului râului Suceava. Este străbătută de pâraiele Şilivăţ, Bahrina şi Bălăceana
Cea mai apropiată gară este gara Soloneţ, la circa 4 km şi 8 km până la gara Stroieşti.
Relieful comunei este format din dealuri, din care unele străjuite de păduri, altele de culturi bogate şi pomi fructiferi.
Comuna Bălăceana deţine un număr de 1984 locuitori, fiind alcătuită în majoritate din români, numărând şi câteva familii de ţigani.
Limba folosită de ambele etnii este limba română.
În raporturile dintre cetăţeni şi activităţile publice locale se foloseşte limba română.
Suprafaţa totală a comunei este de 2.848 ha din care:
Autoritatea administraţiei publice locale prin care se asigură autonomia locală în comuna Bălăceana este Consiliul Local alcătuit dintr-un număr de 9 consilieri, ca autoritate deliberativă şi primarul – domnul Cojocariu Constantin Octavian, ca autoritate executivă.
Pe raza comunei funcţionează următoarele instituţii sociale şi culturale:
Primăria comunei Bălăceana este situată în centrul comunei, fiind refăcută în totalitate în anul 2004 şi dotată cu instalaţie termică. Este o clădire cu un singur etaj, ce cuprinde 9 camere în sunt amenajate 10 birouri şi aparatură aferentă desfăşurării activităţii salariaţilor din aparatul de specialitate al primarului, o cameră în care este amenajată arhiva şi o cameră pentru şedinţe şi festivităţi.
Activitatea economică specifică a comunei este agricultura şi creşterea animalelor.
Alte activităţi, exceptând agricultura sunt: broderie, tâmplărie, dulgherie, zidărie, morărit, panificaţie.
Resursele pe care se bazează potenţialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabil, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale).
S-au înfiinţat în comună aproximativ un număr de 16 societăţi comerciale cu răspundere limitată şi asociaţii familiale care au ca obiect de activitate comerţul cu produse alimentare şi de uz casnic, prestări de servicii, producţie diversă.
Comerţul şi serviciile sunt prezente în comuna Bălăceana prin activităţi diversificate oferite populaţiei, astfel: fabricarea produselor lactate, etc.
Majoritatea tineretului este plecat temporar la muncă în străinătate.
Comuna Bălăceana nu dispune de o reţea de alimentare cu apă potabilă, aceasta fiind rezolvată individual, fie prin hidrofor, fie prin înmagazinarea în bazine de mică capacitate, dar această utilitate edilitară face parte din proiectele prioritare ale comunei în perioada 2007-2013. De asemenea, tot în stadiu de proiect se află şi construcţia care ţine de canalizare şi a staţiei de epurare.
Tradiţia datinilor şi a folclorului a fost transmisă încă din cele mai vechi timpuri şi s-a păstrat până în zilele noastre. Vechiul port tradiţional este încă păstrat, fiind folosit ca haină de sărbătoare, ceea ce conferă zonei aspectul unui muzeu etnografic în aer liber, viu şi plin de autenticitate.
Păstrarea acestor obiceiuri şi datini străvechi întregeşte ansamblul tradiţiilor româneşti de pe aceste meleaguri bucovinene, definind zona ca o vatră etnografică de primă importanţă. În timpul sărbătorilor de iarnă şi a serbărilor şcolare, practicarea lor se face prin îmbrăcarea portului popular şi a diferitelor costume specifice jocurilor pentru urat: capra, ursul, pădureţul etc, fiind o delectare pentru turiştii care vin şi asistă la ele.
Şi la ora actuală se mai găsesc în comuna Bălăceana interioare de locuinţe în stil tradiţional, care îmbină utilul cu frumosul precum şi familii care confecţionează obiecte de artizanat, respectiv: pictură, sculptură şi broderie.
În anul 2005 Consiliul Local Bălăceana a organizat prima ediţie a sărbătoririi comunei ce a avut ca scop "Întâlnirea Fiilor Satului", eveniment ce s-a desfăşurat în curtea Căminului Cultural Bălăceana, fiind prezenţi atât cetăţenii din comună cât şi persoanele ce au invitate.
În cadrul acestui eveniment, a fost prezentat un spectacol format din dansuri şi cântece populare specifice zonei, interpretate de tinerii din sat, spre bucuria şi reîntâlnirea cetăţenilor reveniţi în vatra satului natal , în număr de 150 invitaţi.
În fiecare an, această manifestare are loc pe data de 15 august - zi închinată Adormirii Maicii Domnului.
VII. VIAŢA ASOCIATIVĂ
În preajma Sărbătorilor de iarnă Fundaţia * Graniţe Deschise *- Viena Austria – contribuie cu burse pentru 19 elevi/studenţi din comuna Bălăceana, cu rezultate la învăţătură, în vederea continuării studiilor în anul următor, precum şi cadouri pentru toţi elevii şi preşcolarii care frecventează cursurile Şcolii Gimnaziale Bălăceana.
De asemenea, comuna Bălăceana este înfrăţită cu localităţile: